Guerra Tra Pachino e Terranobbili

Your ads will be inserted here by

Easy Plugin for AdSense.

Please go to the plugin admin page to
Paste your ad code OR
Suppress this ad slot.

Pachino

Poemetto comico-satirico in ottave, composto oralmente in vernacolo locale dal pachinese Corrado Orlando nell’anno 1923. La versione scritta che segue è frutto di un meticoloso lavoro di ricerca che Paolo Valvo ha condotto negli anni novanta, raccogliendo vari contributi orali da anziani pachinesi ai quali erano state tramandate parti del poema.


PACHINU

L’imperaturi di Custantinobbuli,

s’jnniu a la guerra ‘ccù fucila e sciabbuli,

e Vittoriu terzu, di gran sancu nobbili,

fu vitturíusu, vincituri e abbili.

Vincìu Tripuli ‘ccù cittàti nobbili,

vincìu li terri ‘ccù jardini e arbùli.

Viva Pachinu e abbassu Terranobbili,

pirchì ‘cì campa l’uomu misarabbili.

II               TERRANOBBILI

Pachinisazzi ‘randizzi e variabbíli,

e tarnabbulisi nun l’hatà ‘mmuntuvari!

I Tarnabbulisi vi cuntunu parabbuli,

ch’è pachinisi vi puònu accattari!

Su tutti ricchi di jardini e àrbuli,

barchi di pisca e bastimenti a ‘mmari;

i pachinisazzi siti tutti misarabbili,

ca mancu havìti culu ‘ppì ‘cacàri.

III                  PACHINU

Appròsiti veri a li ficupalari,

ca siti tutti nobbili e riccuna;

e…, veramenti siti prupritari:

di funci, spàrici, mareddi e carduna.

E se ‘vi spiènu unn’è lu vuòstru stari:

‘ntà ‘mpaisièddu ca nun ci sù lampiùna.

Passata di frascaluori e ‘ricuttari,

comu parràti ‘cchè vuòstri patruna?

IV                  TERRANOBBILI

E quannu mai hatà vistu patruna,

‘nnè massari e mancu ríbbittieri?

Paìsi persu, cìnu ri ‘mprugghiuna,

cunsùmacàsi di tutti li manèri!

V’avàntàti ca sìti patruna…

Chi cosa ‘ccià ‘mprugghiati e furastieri,

ca nun ‘mmi vuonu mancu ‘ppì jarzuna,

n’è p’annittari staddi e arrunciàri fumièri.

V                   PACHINU

I tarnabbulisi si canusciunu re pieri,

se sunu puorci o sunu cristiani.

E se canusciri vulìti a li mugghieri,

su ‘chiddi ‘cchè struppuna ‘ntà li manu,

ca scippunu curina, trazzeri, trazzeri:

a Cuffara, a Pagghiarieddu e a li Vardiani.

E ‘puòi, Tasca vi manna li campièri,

e v’assicùta comu tanti cani.

VI                  TERRANOBBILI

I tarnabbulisi sunu li cristiani,

ca ‘nfacci a viàutri su milordi ‘ncrisi;

vannu vistùti comu li suvrani,

e sùnu la ‘mmiria d’ogni paisi.

Lu vèstiri re francisi e ‘mmiricani,

è mudellu sciùtu re tarnabbulisi.

Nun sùnu comu a ‘viàutri rapatàni,

rozzi, piddìrini pachinisi.

VII                 PACHINU

E quannu mai hatà vistu cammisi?

Mancu sapìti ‘cchì culùri hiànu!

Li robbi l’hatà vistu a ‘cuè ca l’havi misi,

pirchì li mastri ‘ppì ‘viàutri nunn’ì fanu.

Pieddi ri crapi e di crastí martisi,

v’ancuppulati comu vànu vànu,

e fitìti peggiu di li magunzisi,

comu la genti ca tinìa Ganu.

VIII               TERRANOBBILI

I pachinisi su figghi di Ganu,

e ’sù divoti di I’empiu Galiuni.

A Siraùsa, quantu ‘cì ‘nnì vanu,

‘ppì testimoni farsi, a la priggiùni.

‘Ccù quali cori, spincìti la manu

‘nfàcci a Cristu, ‘ccù lu vulanzùni?

Lu pachìnisì, ‘ppì li vintun-granu,

si vìnnìu a Cristu e s’abbrazzàu ‘màccùni.

IX                  PACHINU

Ai tempi ca rignava Re Niruni,

a Terranobbili guvirnava: Giura,

Marsiliu, Pulicanti e Falsitura.

Erunu tarnabbulisi rí natura:

Barabba, Gaifessu e Gairuni,

li nimici ri Cristu, traritùra.

I tarnabbulisi, ‘ppì essìri cafùna,

‘ccì rèsùnu a Cristu l’urtími rulura.

X                   TERRANOBBILI

I pachinisi siti tutti ‘mpùstura,

e a tutti la lingua v’avìssùru a tagghiari,

ca ‘namprugghiati ri tutti li culura,

e appòsta la scùmìnica vi càri.

Ai tempi ca rignava Giura,

Terranobbili nunnàsistìa, senz’ammìntari!

Ca ‘nfacci a viàutri siemu prufissura,

e quannu ni virìti v’hatà scappìddàri.

XI                  PACHINU

Oh!.. ‘cchi murellu di gran facci rari,

facìti ‘nnammùrari a li Jurièi.

Fìmmini e uommini parìti sumàri,

‘besti sbarcati ri li Cunzirièi:

unni ci sù lupi, sciacalli e scuzzari.

Chissa è la stirpi vostra, o vi sù ‘zièi!

Ora, u Guviernu ‘ppì ‘fari rinàri,

rici ca v’ha ‘purtari a li musèi.

XII                 TERRANOBBILI

E pachinisi vann’ha ‘purtari a li musei:

fimmini e uommini, schietti e maritati,

besti ri li muntagni e lì furièi.

Paìsi ri scimmiuna ammalariati,

facciazzi ri cinisí sarafèi;

figghi ro rangutangu giniràti.

E, se sfidàti li putenzi eurupei,

‘ppì maravigghia lu premiu pigghiàti!

XIII               PACHINU

‘Ccù quali facci, sarvaggi parrati?

Arbazzí di la furesta tripulina.

Lu Guviernu vi teni assidiati,

e vi pasci comu l’ursi a la marina.

L’uommini o ‘rangutangu assimigghiati,

li fimmini rigurusi maialieddi.

E, se ‘ppi ‘sòrti a Pachinu ciànàti,

parìti comu tanti puòrcispìni!

XIV               TERRANOBBILI

I pachinisi siti tutti malispini,

siti ciàcciàrunazzi e papparusi,

ca sciarri ‘nnì circati senza fini.

Fimmini e uommini, sguaiati e baùsi,

i tarnabbulisi vi ‘rumpunu li ‘rìni,

e ‘va fanu finìri di èssiri mafiusi!

A ‘ccù ricìti, sarvaggi e puorcispìni?

Passata di crasti e canazzi ‘rugnusi!

XV                PACHINU

‘Ciùttuòstu, ca ni parìti ‘rispittusi,

bedda ca vi la cantu tunna e ‘cciàra;

se i pachinisi nun fùssuru ginirusi,

passàssùvu tutti sutta la mannara!

Se, nun v’innìti e ‘nnì circàti scusi,

na brutta fini ‘ppì biàutri si pripara.

I tarnabbulisi siti tutti rigurusi,

Your ads will be inserted here by

Easy Plugin for AdSense.

Please go to the plugin admin page to
Paste your ad code OR
Suppress this ad slot.

sulu a scurciàri ossa a la Tunnàra.

XVI               TERRANOBBILI

Se ‘niàutri scurcíamu ossa a la Tunnàra,

nun ‘nzièmu comu a viàutri fumiràri.

0 novantunu, chi gran cosa rara…

quantu frummièri putìstru carriàri.

‘Ccì lu purtàstru finu a la Favara,

a ‘nzordu o carrettu, a li spaccafurnàri,

e passàstru na vita tant’amàra,

‘ppì essiri manciuna e ‘mpanatari.

XVII              PACHINU

I tarnabbulisi siti tutti prùpritari,

ca ‘cciàtà fattu u prièstitu a li Taschi;

A San Gaitanu facìstru cripàri,

privu di bummi, di festi e di maschi.

‘Nna tà furriàtu vaneddi e furnàri,

muorti ri friddu, spiddizziati e laschi;

e ‘ppì la fami, ‘ppì ‘sordi e ‘sanàri,

pirdìstru u sceccu ‘ccù tutti li fraschi!

XVIII             TERRANOBBILI

Ammàtula pachinisi ca t’ammaschi,

‘cchè tarnabbulisi pani ‘ntinni uschi!

Attìa la fami ti sfunna li naschi,

‘mmiènzu  li ‘mprugghi ti pierdi e t’anfuschi?

Rugnusu, ‘ccu la rugna ‘ntà li naschi;

ti scanti , se li carni ti l’ha bruschi.

Se ‘vvòta vientu e viènunù burraschi,

pachinisazzi hatà ‘muccàri muschi!

XIX               PACHINU

I Tarnabbulisi hatà ‘muccari muschi!

Suddu vota sciroccu a lu Livanti,

muorti di friddu, spiddizziati e laschi,

vinnìti a fari li limùsinianti.

Se vi sfacìti e pigghiati li fruschi,

‘ccù la miseria stapìti tanti e tanti.

Se ‘vòta vientu ‘ccù lampi e surruschi,

addìu Terranobbili e abbitanti.

XX                TERRANOBBILI

Cianci Pachinu.’ppì biàutri gnuranti,

ca siti tutti stùpiti e viulenti.

Vi sintìti riccuna e mircanti,

prupritari di vigni e palummiènti.

Ma suddu veni n’annata vacanti,

arrivati ad’essiri l’urtimi pizzenti.

M’ammènu zittìtìví! Zingari e furfanti,

‘mprugghiuna, pachinisazzi ‘ntarca genti.

XXI               PACHINU

Terranobbili è ‘mmircàtu all’Orienti,

e i tarnabbulisi siti tutti crapari.

‘Cchì stavunu allegri e com’erunu cuntenti,

quannu Brunu ‘cci rapìu li tunnàri.

Brunu, viriènnu ‘ddì beddi jumenti,

strata a ‘ppèri nunn’ì vòsi fari…

‘Ntravacca e fa la straggi re ‘nnùcciènti,

e crìsci a razza di lì spaccàfurnàri.

XXII              TERRANOBBILI

Iti circannu a cuè ca v’ammazzàri

a ‘víàutri, ucchi d’infiernu pachinisi.

Paìsi di veri crasti e picuràri;

comu parràti ‘cchè tarnabbulisi?

A li vuòstri jumenti puònu ‘ntravaccàri,

usanza ri viàutri crasti pachinisi.

Stativi ‘zitti, ‘cchì parratí affàri,

muli bastardi di li mistrittisi.

XXIII             PACHINU

‘Ppì buòj vi tèni Tasca e ‘ppì crasti u Marchisi,

c’havìti corna ca fannu paùra.

‘Ccù ‘viàutri nun ‘nzì pò pigghiàri ‘mprìsa;

cù metti la scummìssa, la pèrdi di sicùru.

‘Ppì ‘corna sun’avànti li francìsi;

ma viàutri li vincìti addirittùra!

Viva li corna re tarnabbulisi,

ca hiànu pìsu, qualità e ‘misùra.

XXIV            TERRANOBBILI

I pachinisi havìti la mintùra,

lu stessu re curnuti appatintati.

Hàviti curnazza di mala misura,

e ‘cù l’havi ‘cciù luonchi lu ‘dazziu paiàti!

Ora.., u Guvièrnu v’ha scrittu a la cinsùra;

perciò ‘cciàtà ‘paiàri puri li spisàti.

I pachinisi, havìti stà sbintùra:

di essìri curnuti e vastuniàti!

XXV              PACHINU

Putíti cripàri e morrìri ammazzati!

E ‘ccò  cripàri o ‘nfièrnu v’innìti.

Sarvaggi, turchi senza battizzàti,

c’ammiènzu a li Cristiani vi mittìti.

Ma, viàutri stessi, ‘cchì nun v’innàddunati?

‘Cchì fiètu di sarvàgghiu ca facìti?

Pugnu di carcascònci, scarcagnàti,

e patrùna vuòstri nun ‘Iì canuscìti?

XXVI            TERRANOBBILI

Vi canuscièmu cu sìti e ‘ccù nun ‘sìti,

paìsi persu, còlmu di gnuranza.

Stùpìti e gnuranti, ca jàutru nun ‘sìti,

vistùti di na stùpita arrùgànza.

Ricìtini: di niàutri ‘cchì ‘rìcivìsti?…

Ca ‘risprizzàti la vera fratillànza.

‘Cch’è ‘beddu stù parràri ca facìti.

Parìti puòrci! Parrànnu ‘ccù ‘criànza.

XXVII           POPOLANO DI MARZAMEMI CHE AVEVA ASSISTITO ALLA LITE

Si parti Marzamemi, a manza a manza,

‘ccù tantu di ‘ngegnu e ‘nobbili parràri:

“Fermi tutti rui! ‘Ccà nun c’è sustanza!

‘Ppì quali mutìvu v’àvit’ha sciarriári?

Uffisa nun ‘ncìnn’ì fù e mancu mancanza;

ràtivi a manu, e ‘vatà ‘rrispittari!”

Si la strincierru ‘ccù vera fratillanza,

e si curmàrunu di baci e cosi rari.

XXVIII          POPOLANO

E ‘cchi virìstru, la musica sunàri:

‘mpiazza, d’ogni ‘luòcu e d’ogni via.

Tutta Pachinu si misi a ballàri:

la bassa plebbi ‘ccù la signùrìa.

Di Terranobbili, nunn’hagghiu ‘cchì ‘ccuntàri…

Ogni uòmu ‘cchì festa ca facìa.

A ‘vvuci fuorti si mìsiru a gridàri:

“Viva la paci e ‘ viva l’alligria!”

XXIX            L’AUTORE

Currau Orlando munta ‘nfantasìa,

ca stì rùi paisi ha fattu ripigghiàri.

Ci pigghiava spassu e ‘cci ‘rrirrìa,

e ‘cciùssài lu fuocu lu facìa sbàmpàri,

mentri sta granni storia si facìa.

‘Ccà, la menti mia potti arrìvàri…

e se ‘cc’è  errùri nella puisìa,

prega ‘l’amìci ca l’hanà scusàri.

XXX              L’AUTORE

Currau Orlando cessa d’impruvvìsàri,

e cessa pure la sua rozza Musa.

Se qualchi Puèta, miègghiu a sapi fari,

Currau Orlando ci ‘ddumanna scusa.

Anchi lu nomu miu fazzu firmari:

sugnu Sicilianu di la terra prizziùsa.

Se ‘vulìti sapìri unnèni lu mìu stari,

è a Pachinu, pruvìncia di Sirausa.

Pi cummintari ha trasiri Trasi

Login

Sundaggiu

Liggi Rigiunali Lingua siciliana. Chi ni pensi?

Talia risultati

Loading ... Loading ...

Tag

bibliografia pi lu studiu du sicilianu Select Section Briscula 'n-cincu Carta Europea delle lingue regionali e minoritarie sicilia Corso di lingua e letteratura sicilianaCORSO di LINGUA e LETTERATURA SICILIANA Coordinato da Salvatore Di Marco Il dialetto siciliano fra le lingue dei popoli. conferenze tematiche. 1 - LINGUA E DIALE cultura popolare siciliana Cunta un cuntu detti siciliani dialetto Diffirenzi principali ntra i parrati siciliani: Varii diffirenzi fonuloggichi ibridismo e tautologia ibrida nel siciliano IL PROGETTO ABRACADABRA PER LA DIFFUSIONE DELLE LINGUE NON DOMINANTI NELLA SCUOLA Il Siciliano: Dialetto o lingua?lingua La lingua siciliana attraversu li seculi leggi per la tutela del siciliano Libbra in sicilianu Lingua madre Lingua Siciliana lingua siciliana propria Lingua Siciliana Unificata (LSU) linguistica NAT SCAMMACCA nel siciliano di Marco Scalabrino nuovo gruzzoletto di voci arabo - sicule Nutizii odissea traduzione in siciliano old french medeme in sicilian Per lo studio del siciliano e...chi vò cchiù? POEMS proverbi siciliani proverbs PUISII Select Category Select Section sicilia Sicilian language: an overview siciliano Si vutassi pi mia...inchiesta supra a pulitica linguistica in Siciliapolituca Siziuni Culturali Studi siciliani: lu discursu pi na cattrida univirsitaria teatro siciliano Tiatru i tradizioni culturali Tu i u sicilianu Ultimi nutizii Un cumpenniu di ortugrafia siciliana Compendio di lingua siciliano Universal declaration of linguistic rights

Galleria fotografica

Accedi |