|
Poemetto comico-satirico in
ottave, composto oralmente in vernacolo locale dal pachinese Corrado
Orlando nell’anno 1923. La versione scritta che segue è frutto di
un meticoloso lavoro di ricerca che Paolo Valvo ha condotto negli
anni novanta, raccogliendo vari contributi orali da anziani
pachinesi ai quali erano state tramandate parti del poema.
I
PACHINU
L'imperaturi
di Custantinobbuli,
s’jnniu
a la guerra ‘ccù fucila e sciabbuli,
e
Vittoriu terzu, di gran sancu nobbili,
fu
vitturíusu, vincituri e abbili.
Vincìu
Tripuli ‘ccù cittàti nobbili,
vincìu
li terri ‘ccù jardini e arbùli.
Viva
Pachinu e abbassu Terranobbili,
pirchì
‘cì campa l'uomu misarabbili.
II
TERRANOBBILI
Pachinisazzi
‘randizzi e variabbíli,
e
tarnabbulisi nun l'hatà ‘mmuntuvari!
I
Tarnabbulisi vi cuntunu parabbuli,
ch’è
pachinisi vi puònu accattari!
Su
tutti ricchi di jardini e àrbuli,
barchi
di pisca e bastimenti a 'mmari;
i
pachinisazzi siti tutti misarabbili,
ca
mancu havìti culu ‘ppì ‘cacàri.
III
PACHINU
Appròsiti
veri a li ficupalari,
ca
siti tutti nobbili e riccuna;
e...,
veramenti siti prupritari:
di
funci, spàrici, mareddi e carduna.
E
se 'vi spiènu unn’è lu vuòstru stari:
‘ntà
‘mpaisièddu ca nun ci sù lampiùna.
Passata
di frascaluori e ‘ricuttari,
comu
parràti ‘cchè vuòstri patruna?
IV
TERRANOBBILI
E
quannu mai hatà vistu patruna,
‘nnè
massari e mancu ríbbittieri?
Paìsi
persu, cìnu ri ‘mprugghiuna,
cunsùmacàsi
di tutti li manèri!
V’avàntàti
ca sìti patruna…
Chi
cosa ‘ccià ‘mprugghiati e furastieri,
ca
nun 'mmi vuonu mancu ‘ppì jarzuna,
n’è
p’annittari staddi e arrunciàri fumièri.
V
PACHINU
I
tarnabbulisi si canusciunu re pieri,
se
sunu puorci o sunu cristiani.
E
se canusciri vulìti a li mugghieri,
su
‘chiddi ‘cchè struppuna ‘ntà li manu,
ca
scippunu curina, trazzeri, trazzeri:
a Cuffara, a Pagghiarieddu e a li Vardiani.
E
‘puòi, Tasca vi manna li campièri,
e
v’assicùta comu tanti cani.
VI
TERRANOBBILI
I
tarnabbulisi sunu li cristiani,
ca
‘nfacci a viàutri su milordi ‘ncrisi;
vannu
vistùti comu li suvrani,
e
sùnu la ‘mmiria d’ogni paisi.
Lu
vèstiri re francisi e ‘mmiricani,
è
mudellu sciùtu re tarnabbulisi.
Nun
sùnu comu a ‘viàutri rapatàni,
rozzi,
piddìrini pachinisi.
VII
PACHINU
E
quannu mai hatà vistu cammisi?
Mancu
sapìti ‘cchì culùri hiànu!
Li
robbi l'hatà vistu a ‘cuè ca l'havi misi,
pirchì
li mastri 'ppì ‘viàutri nunn’ì fanu.
Pieddi
ri crapi e di crastí martisi,
v’ancuppulati
comu vànu vànu,
e
fitìti peggiu di li magunzisi,
comu
la genti ca tinìa Ganu.
VIII
TERRANOBBILI
I
pachinisi su figghi di Ganu,
e
’sù divoti di I'empiu Galiuni.
A
Siraùsa, quantu ‘cì ‘nnì vanu,
‘ppì
testimoni farsi, a la priggiùni.
‘Ccù quali cori, spincìti la manu
‘nfàcci
a Cristu, ‘ccù lu vulanzùni?
Lu
pachìnisì, ‘ppì li vintun-granu,
si
vìnnìu a Cristu e s’abbrazzàu ‘màccùni.
IX
PACHINU
Ai
tempi ca rignava Re Niruni,
a
Terranobbili guvirnava: Giura,
Marsiliu,
Pulicanti e Falsitura.
Erunu
tarnabbulisi rí natura:
Barabba,
Gaifessu e Gairuni,
li
nimici ri Cristu, traritùra.
I
tarnabbulisi, ‘ppì essìri cafùna,
‘ccì
rèsùnu a Cristu l'urtími rulura.
X
TERRANOBBILI
I
pachinisi siti tutti ‘mpùstura,
e a tutti la lingua v’avìssùru a tagghiari,
ca
‘namprugghiati ri tutti li culura,
e
appòsta la scùmìnica vi càri.
Ai
tempi ca rignava Giura,
Terranobbili
nunnàsistìa, senz'ammìntari!
Ca
‘nfacci a viàutri siemu prufissura,
e
quannu ni virìti v’hatà scappìddàri.
XI
PACHINU
Oh!..
‘cchi murellu di gran facci rari,
facìti
‘nnammùrari a li Jurièi.
Fìmmini
e uommini parìti sumàri,
‘besti
sbarcati ri li Cunzirièi:
unni
ci sù lupi, sciacalli e scuzzari.
Chissa
è la stirpi vostra, o vi sù ‘zièi!
Ora,
u Guviernu ‘ppì 'fari rinàri,
rici
ca v’ha ‘purtari a li musèi.
XII
TERRANOBBILI
E
pachinisi vann’ha 'purtari a li musei:
fimmini
e uommini, schietti e maritati,
besti
ri li muntagni e lì furièi.
Paìsi
ri scimmiuna ammalariati,
facciazzi
ri cinisí sarafèi;
figghi
ro rangutangu giniràti.
E,
se sfidàti li putenzi eurupei,
‘ppì
maravigghia lu premiu pigghiàti!
XIII
PACHINU
'Ccù
quali facci, sarvaggi parrati?
Arbazzí
di la furesta tripulina.
Lu Guviernu vi teni assidiati,
e
vi pasci comu l'ursi a la marina.
L'uommini
o ‘rangutangu assimigghiati,
li fimmini rigurusi maialieddi.
E,
se ‘ppi ‘sòrti a Pachinu ciànàti,
parìti
comu tanti puòrcispìni!
XIV
TERRANOBBILI
I
pachinisi siti tutti malispini,
siti
ciàcciàrunazzi e papparusi,
ca
sciarri ‘nnì circati senza fini.
Fimmini
e uommini, sguaiati e baùsi,
i tarnabbulisi vi ‘rumpunu li ‘rìni,
e
‘va fanu finìri di èssiri mafiusi!
A
‘ccù ricìti, sarvaggi e puorcispìni?
Passata
di crasti e canazzi ‘rugnusi!
XV
PACHINU
'Ciùttuòstu,
ca ni parìti ‘rispittusi,
bedda
ca vi la cantu tunna e ‘cciàra;
se
i pachinisi nun fùssuru ginirusi,
passàssùvu
tutti sutta la mannara!
Se,
nun v’innìti e ‘nnì circàti scusi,
na
brutta fini ‘ppì biàutri si pripara.
I
tarnabbulisi siti tutti rigurusi,
sulu
a scurciàri ossa a la Tunnàra.
XVI
TERRANOBBILI
Se
‘niàutri scurcíamu ossa a la Tunnàra,
nun
‘nzièmu comu a viàutri fumiràri.
0
novantunu, chi gran cosa rara…
quantu
frummièri putìstru carriàri.
‘Ccì lu purtàstru finu a la Favara,
a
‘nzordu o carrettu, a li spaccafurnàri,
e
passàstru na vita tant'amàra,
‘ppì
essiri manciuna e ‘mpanatari.
XVII
PACHINU
I
tarnabbulisi siti tutti prùpritari,
ca
‘cciàtà fattu u prièstitu a li Taschi;
A San Gaitanu facìstru cripàri,
privu
di bummi, di festi e di maschi.
'Nna
tà furriàtu vaneddi e furnàri,
muorti
ri friddu, spiddizziati e laschi;
e
‘ppì la fami, ‘ppì ‘sordi e ‘sanàri,
pirdìstru
u sceccu ‘ccù tutti li fraschi!
XVIII
TERRANOBBILI
Ammàtula
pachinisi ca t'ammaschi,
‘cchè
tarnabbulisi pani ‘ntinni uschi!
Attìa
la fami ti sfunna li naschi,
‘mmiènzu li
'mprugghi ti pierdi e t'anfuschi?
Rugnusu,
‘ccu la rugna ‘ntà li naschi;
ti
scanti , se li carni ti l’ha bruschi.
Se
'vvòta vientu e viènunù burraschi,
pachinisazzi
hatà ‘muccàri muschi!
XIX
PACHINU
I
Tarnabbulisi hatà ‘muccari muschi!
Suddu
vota sciroccu a lu Livanti,
muorti
di friddu, spiddizziati e laschi,
vinnìti
a fari li limùsinianti.
Se
vi sfacìti e pigghiati li fruschi,
‘ccù
la miseria stapìti tanti e tanti.
Se
‘vòta vientu ‘ccù lampi e surruschi,
addìu
Terranobbili e abbitanti.
XX
TERRANOBBILI
Cianci
Pachinu.’ppì biàutri gnuranti,
ca
siti tutti stùpiti e viulenti.
Vi
sintìti riccuna e mircanti,
prupritari
di vigni e palummiènti.
Ma
suddu veni n'annata vacanti,
arrivati
ad’essiri l'urtimi pizzenti.
M’ammènu
zittìtìví! Zingari e furfanti,
‘mprugghiuna,
pachinisazzi ‘ntarca genti.
XXI
PACHINU
Terranobbili
è ‘mmircàtu all'Orienti,
e
i tarnabbulisi siti tutti crapari.
‘Cchì
stavunu allegri e com’erunu cuntenti,
quannu
Brunu ‘cci rapìu li tunnàri.
Brunu,
viriènnu ‘ddì beddi jumenti,
strata
a ‘ppèri nunn’ì vòsi fari…
‘Ntravacca
e fa la straggi re ‘nnùcciènti,
e
crìsci a razza di lì spaccàfurnàri.
XXII
TERRANOBBILI
Iti
circannu a cuè ca v’ammazzàri
a
‘víàutri, ucchi d'infiernu pachinisi.
Paìsi
di veri crasti e picuràri;
comu
parràti ‘cchè tarnabbulisi?
A
li vuòstri jumenti puònu ‘ntravaccàri,
usanza
ri viàutri crasti pachinisi.
Stativi
'zitti, 'cchì parratí affàri,
muli
bastardi di li mistrittisi.
XXIII
PACHINU
'Ppì
buòj vi tèni Tasca e ‘ppì crasti u Marchisi,
c’havìti corna ca fannu paùra.
‘Ccù ‘viàutri nun ‘nzì pò pigghiàri ‘mprìsa;
cù metti la scummìssa, la pèrdi di sicùru.
‘Ppì
‘corna sun’avànti li francìsi;
ma
viàutri li vincìti addirittùra!
Viva
li corna re tarnabbulisi,
ca
hiànu pìsu, qualità e ‘misùra.
XXIV
TERRANOBBILI
I
pachinisi havìti la mintùra,
lu
stessu re curnuti appatintati.
Hàviti
curnazza di mala misura,
e
‘cù l'havi ‘cciù luonchi lu ‘dazziu paiàti!
Ora..,
u Guvièrnu v’ha scrittu a la cinsùra;
perciò
‘cciàtà ‘paiàri puri li spisàti.
I
pachinisi, havìti stà sbintùra:
di
essìri curnuti e vastuniàti!
XXV
PACHINU
Putíti
cripàri e morrìri ammazzati!
E ‘ccò cripàri
o ‘nfièrnu v’innìti.
Sarvaggi,
turchi senza battizzàti,
c’ammiènzu
a li Cristiani vi mittìti.
Ma,
viàutri stessi, ‘cchì nun v’innàddunati?
‘Cchì
fiètu di sarvàgghiu ca facìti?
Pugnu
di carcascònci, scarcagnàti,
e
patrùna vuòstri nun ‘Iì canuscìti?
XXVI
TERRANOBBILI
Vi
canuscièmu cu sìti e ‘ccù nun ‘sìti,
paìsi
persu, còlmu di gnuranza.
Stùpìti
e gnuranti, ca jàutru nun ‘sìti,
vistùti
di na stùpita arrùgànza.
Ricìtini:
di niàutri ‘cchì ‘rìcivìsti?…
Ca
‘risprizzàti la vera fratillànza.
‘Cch’è
‘beddu stù parràri ca facìti.
Parìti
puòrci! Parrànnu ‘ccù ‘criànza.
XXVII
POPOLANO DI MARZAMEMI CHE AVEVA ASSISTITO ALLA LITE
Si
parti Marzamemi, a manza a manza,
‘ccù
tantu di ‘ngegnu e ‘nobbili parràri:
“Fermi
tutti rui! ‘Ccà nun c'è sustanza!
‘Ppì
quali mutìvu v’àvit’ha sciarriári?
Uffisa
nun ‘ncìnn’ì fù e mancu mancanza;
ràtivi
a manu, e ‘vatà ‘rrispittari!”
Si
la strincierru ‘ccù vera fratillanza,
e
si curmàrunu di baci e cosi rari.
XXVIII
POPOLANO
E
‘cchi virìstru, la musica sunàri:
‘mpiazza,
d'ogni ‘luòcu e d'ogni via.
Tutta
Pachinu si misi a ballàri:
la
bassa plebbi ‘ccù la signùrìa.
Di
Terranobbili, nunn’hagghiu ‘cchì ‘ccuntàri…
Ogni
uòmu 'cchì festa ca facìa.
A
‘vvuci fuorti si mìsiru a gridàri:
"Viva
la paci e ‘ viva l'alligria!”
XXIX
L'AUTORE
Currau
Orlando munta 'nfantasìa,
ca
stì rùi paisi ha fattu ripigghiàri.
Ci
pigghiava spassu e ‘cci ‘rrirrìa,
e
‘cciùssài lu fuocu lu facìa sbàmpàri,
mentri
sta granni storia si facìa.
‘Ccà,
la menti mia potti arrìvàri…
e
se ‘cc’è errùri
nella puisìa,
prega
‘l'amìci ca l'hanà scusàri.
XXX
L’AUTORE
Currau
Orlando cessa d'impruvvìsàri,
e
cessa pure la sua rozza Musa.
Se
qualchi Puèta, miègghiu a sapi fari,
Currau
Orlando ci ‘ddumanna scusa.
Anchi
lu nomu miu fazzu firmari:
sugnu
Sicilianu di la terra prizziùsa.
Se
‘vulìti sapìri unnèni lu mìu stari,
è
a Pachinu, pruvìncia di Sirausa.
F
I N E
|